Trecand prin viata ca un glont, mi-am propus sa iau o mica pauza de la sistem si sa ma relaxez. Sunt incarcat cu atata putere negativa incat numai gandesc asa cum gandeam. Defect si tot mai defect, voi fi si voi ramane. Urasc multe lucruri si fiinte, da incep sa traiesc din ura si din sete de si mai multa ura. Nu ca pana acuma era mai diferit dar incep sa ma obisnuiesc cu ideea ca viata ii grea si lumea ii rea. Conserva de beton in care sunt bagat nu ma lasa sa ma extind. Campul meu vizual este blocat de o culoare rosie care nu-mi oferi nici un pic de satisfactie sau de placere. Viata e amara.
Ce simt eu acuma? Ceva indiscutabil de bun.. ceva maret un lucru pe care nu l-am mai simtit pana acuma. Esecul tot esec ramane si continua .. Dar sunt multumit ca avand in vedere cate picioare in fund am primit sunt inca capabil sa ma ridic dimineata din pat. Ceva uluitor. Misoginismul meu e tot mai mare, probil ca tot mai greu inteleg. Ceea ce vad si ceea ce vede tot poporul e un chici, o mizerie. Da femeia e un lucru sfant care nu poate sa fie detinut doar prin contrabanda, de valuta masini si statute. Lumea din jurul meu se comporta ciudat. Sunt tot mai fericiti, mizerabil vorbind. Nu inteleg cum pot fi asa de impacati cu ideea ca sunt niste incapabili spiritual si sentimental. Imi vine sa vomit numa cand ma gandesc la oamenii care i-am avut aproape. Este oare un lucru bun ? Sa fi singur si sa te indepartezi de toti pentru ca nu esti inteles sau nu vrei sa fi inteles?
Totul sau nimic! Asta inseamna ceea ce se petrece in jurul meu. Multimea sa acomodat , asa imbecili s-au impacat cu ideea si traiesc impreuna, tot asa injunghindu-se pe la spate si zambind cu un ranjet de toata coma ca si pana acuma . Ceea ce au reusit e doar o fatada ca sa se minta pe ei insisi ca sunt fericiti. Altii pot eu nu. A recunoaste ca esti nefericit nu inseamna a astepta pe cineva sa vina sa-mi cante la o vioara minuscula si sa-mi planga de mila. E un act de curaj , putini recunosc ce au in suflet cu adevarat.
Astept acel moment , cand va venii in sfarsit si vremea mea. Sa fac ceva sa fiu si eu "special" pentru cineva sau ceva. A ura e un lucru frumos , iti dai seama dela cei din jur ce extraordinar e sa iubesti. Aceleasi masti si minciuni pe fata lor, dar iubirea e iubire, cand timp obtii ce vrei esti fericit. Iubeste mult... sau respecta sentimentul in sine, ca daca odata ai pierdut gustul , greu il vei mai obtine ,sau numai vrei defel sa-l obti.
sâmbătă, 11 februarie 2012
Abonați-vă la:
Postări (Atom)