Ora de matematică..

Mujex de fluture. Acesta este un limbaj cod pentru un licean ,,bal - mascatic " din cls a XII-a a unui liceu sinistru din Arad unde tot ce zboară se mănâncă și matematica este predată în exces și fără folos. Nu avem nevoie de un Pascu sau de un Cantacuzino avem nevoie de un conducător psiholog care să studieze mentalitatea de licean rebel cu fumuri încă în plămâni după ce a venit de la baia fetelor. Degeaba avem reguli multe și fără rost,nerespectate nici măcar de cine ar trebui cu responsabilitate mult mai mare decât niște clase joase inferioare cum suntem noi de exemplu.

Avem nevoie de un EL sau o EA unde totul sa fie reciproc lafel ca și legea lui Ohm.Un Țepes-Doamne contemporan sau așa ceva. Când și cum ? Tocmai am auzit un ,, Ce morții lui Christos să scriu" în stânga mea dar nu lam băgat în seamă. E un lucru foarte obscen dar ,,light" pentru urechile mele sau ale altora ca mine care sunt obișnuiți cu lucruri mult mai ,,strong" auzite dealungul cursului de matematică sau ce o mai ramas din el.Altu zice ca o taie pe măsa și restul măscăricilor râd de el cu o pofta imensă și seacă. Mai amuzant mi se pare când iese un pămpălau la tablă și nu știe să rezolve 1-2(-3)3/9=1+18/9=19/9

Super când te gândești că am învățat să înmulțim in cls a III-a . În fine capitalismul reconstruit se imprăștie și ne adună după cum vrea. Mă simt ca în periada comunistă , dar totuși puțin mai mult(..) liber.
Ură și respect,voință și neîncredere... termeni care definesc într-un cuvânt acest colectiv numit clasă. Sunt 4 elemente care ne leagă prin numitul " lucru-în-echipă" Împreună trecem peste toate. Da... împreună și numai eu defapt. De ce ne punem atâtea întrebări degeaba de ce există invidie între noi pentru o singură notă care după câtva timp nu va mai interesa nici pe mama nici pe tata. De ce îmi pasă mie totuși? E prea mult rău în lume și asta se vede... se vede rezultatul... zi cu zi cât timp respirăm simțim efectul răului. Suntem crescuți cu răutate în răutate și în disrespect chestia asta influențează și va fi umbra noastră în viitor , răspunsul tuturor chestiilor ce ne va dărâma în continuare până ajungem la o singură cărămidă din 100. Și încet încet murim.. dar e încă 12:52 , 12 aprilie 2010 mai este până atunci.Prea multe întrebări fără răspuns ne învârtim în acest cerc vicios numit școală momentan.Mai 8 minute și plec din temnița matematici pentru ziua de azi (sper).Ajung acasă să scot rechinul din mine odată ... zzz . Hai că se sună , filozofăm mai târziu.