Scrisoare catre sine.

Draga Eu,
Cum e sa fi inutil? Sa sti ca stai degeaba... ca numeni nu da doi lei pe parerea ta... ca bati gura de pomana... ?
Singurul tau prieten sa fie o amintire a copilariei sau un gand la viitor, unul pe care probabil no sa apuci sa-l traiesti , sa sti ca respiri aerul altuia, cuiva care poate are nevoie de el , dar binenteles ca tu nu te gandesti la asa ceva. Poate tot ce ti se pare tie pe gratis e mai scump decat orice lucru pretios.
Esti tu cumva mai special , sau mai diferit? Contezi oare sau doar ti se pare? Toti sunt intr-un fel si tu esti pe dos.. De ce? de ce nu poti sa fi si tu normal? Normal... sau mai bine zis obisnuit. Ce te face sa te crezi tu mai presus, sau mai prejos?
Ziua ta incepe lafel ca si pana acum, cu mai multe intrebari decat in ziua precedenta si binenteles, cu mult mai putine raspunsuri, zero , daca se poate. Primul lucru este, de ce eu sau de ce nu eu , urmat de foarte multe ,,o sa"-uri in scopul dobandirii unor raspunsuri. In fiecare dimineata te minti pe tine insuti ca va fi mai bine, ca o sa treaca toate, si ca va reveni totul la normal, adica cum n-a fost niciodata.Ma urasti? Eu te iubesc. Ma iubesti? Eu te ignor. Si boom! Gata! S-au terminat jumatate din probleme. Nu ca ai mai fi tu surprins de ceva.
Multe intrebari puse in zadar, deoarece nu au raspuns. De ce m-ai lasat? De ce esti ,,fericit"? De ce ,,ai" prieteni? Nu se stie, dar se intampla in fata ochilor tai... lumea se spulbera, si pamantul iti fuge de sub picioare. Cateodata e bine sa ai cu cine sa vorbesti, daca nu ajungi sa scri pe o foaie alba totul, tie insuri la o ora tarzie. Cateodata simpla idee ca maine va fi o noua zi iti poate pune zambetul pe buze, gandindu-te ca o surpriza iminenta se poate intampla, buna... sau rea. Iti multumesc ca ma asculti si ca ai grija de mine, cateodata ma asculti si ma ajuti, cateodata ma lasi sa sufar, si sa ma inec in alcool. Ai grija de mine ca si pana acuma.Impreuna vom trece cu bine peste.Impreuna adica noi, adica eu.

Cu mult drag, Tu.